Comentarii

"Criza euro” precede o criză mondială a datoriilor publice

21.5.2010 09:51

Falimentul Greciei, amânat încă trei ani graţie celor 110 miliarde primite de la UE şi FMI, ar fi numai vârful aisbergului a unei cascade de crize bugetare în state care au cheltuit mai mult decât au încasat de-a lungul anilor

Cel puţin 7-8 state - cu economii între primele 20 sau primele 50 ale lumii - sunt conduse de guverne care s-au îndatorat, de-a lungul anilor, mult peste veniturile atrase la buget, astfel că o criză a datoriilor publice poate izbucni oricând. Acesta ar putea fi "mai răul" evitat de economia mondială intrată în recesiune, ca urmare a crizei financiare din SUA (septembrie 2008).

În lipsa primei tranşe din împrumutul de 110 milioane euro de la celelalte 15 state euro şi FMI, Grecia nu ar fi putut plăti o datorie scadentă la 19 mai 2010, însă o asemenea situaţie ameninţă mai multe state. "Ce s-a întâmplat în Grecia nu a fost decât vârful aisbergului problemei datoriilor şi deficitelor publice", avertizează economistul american Nouriel Roubini, citat de Le Monde.

Roubini este adesea amintit între puţinii care au prevăzut criza de pe Wall Street din 2008 şi între cei care, ulterior, nu s-a grăbit niciodată să lanseze previziuni optimiste cum că "ce a fost mai rău" legat de criza mondială a trecut. Dimpotrivă, profesorul de la Universitatea din New York crede că riscul unei crize bugetare nu este liminat la "verigile slabe" ale Zonei Euro.

În afara Portugaliei şi a Spaniei - pentru ajutarea cărora a fost pus la punct, de fapt, mecanismul de stabilizare a monedei unice - Roubini crede că falimentul ameninţă şi state precum SUA, Japonia şi Regatul Unit (UK). Or, dacă economia relativ mică a Greciei (2-3% din ansamblul economiei euro) a zguduit într-atâta pieţele financiare, problemele oricărui alt stat ar avea efecte mai grave.

Numai Portugalia are o pondere similară în ansamblul economiei mondiale, dar SUA, Japonia şi UK, plus Italia se numără toate între primele şapte economii ale lumii (G-7). În momentul în care creditorii oricăreia dintre aceste state ar începe să aibă dubii privind solvabilitatea debitorilor lor, ca urmare a reducerii ratingului de ţară, va fi deja prea târziu pentru a se evita "mai răul".

Datorii tot mai mari şi mai greu de plătit

O criză bugetară va fi atrasă de două elemente: creşterea datoriilor (133% din PIB pentru Grecia, în 2009) şi scăderea veniturilor (din cauza recesiunii), pe baza cărora ar putea fi achitate respectivele datorii. Astfel, guvernele trebuie şi să scadă cheltuielile, şi să stimuleze creşterea economică - două planuri de acţiune care "se bat cap în cap".

Cheltuieli mai mici înseamnă reducerea salariilor şi a investiţiilor, pe când tocmai o putere de cumpărare mai mare şi investiţiile publice stimulează creşterea. În Franţa (datorie publică de 79,7% din PIB - 2009), Germania (77,2%) se încearcă să nu se sacrifice investiţiile, pentru a nu spori excesiv numărul şomerilor.

Şi în UK (datorii de 68% din PIB), noul Guvern s-a angajat la reduceri prudente ale cheltuielilor, pentru a nu periclita ieşirea din recesiune. În schimb, Irlanda (datoare până la 80% din PIB - 2010) s-a angajat la o reducere accelerată a cheltuielilor, pentru a aduce nivelul datoriei la 25% de acum în trei ani. În Spania, deşi datoria publică a fost de numai 50% în 2009 (sub limita de 60% admisă statelor euro potrivit tratatelor UE), economia merge prost şi veniturile publice scad rapid, astfel încât cheltuielile trebuie reduse cu orice preţ. Prin urmare, Madridul nu are de ales şi trebuie să renunţe şi la investiţii, pe lângă reducerea salariilor bugetarilor.

Australia, singurul caz fericit

Teoretic, chiar şi SUA (datoare cu 12.974 miliarde USD - 2010) sau Japonia (cu o datorie publică de 227% din PIB, doar Zimbabwe fiind mai îndatorată!) pot intra în insolvabilitate.

Puterea politico-militară a SUA şi statutul de primă economie mondială par să reducă acest risc. Pentru Japonia, riscul incapacităţii de plată este redus de faptul că 93% dintre creditori sunt japonezi.
Dintre statele puternic industrializate, numai unul (Australia) se arată departe de spectrul insolvabilităţii.

Datoria publică se situează sub 20%, în timp ce 2010 se anunţă a fi al 19-lea an consecutiv de creştere economică.

Alte comentarii

SPAD
AAA26,191,91%
CETV349,00-3,00%
ČEZ890,001,37%
ECM49,102,19%
ERSTE847,300,59%
FORTUNA108,400,37%
KITD187,00-0,27%
KB4 200,000,48%
NWR277,003,55%
ORCO213,001,43%
PEGAS445,00-0,34%
P.MORRIS9 110,00-11,38%
O2416,801,66%
UNIPETROL185,70-0,70%
VIG970,00-0,41%
Indici
PX1 241,900,76%
DAX7 254,633,06%
FTSE 1006 028,112,23%
CAC 404 006,652,51%
ATX2 845,941,88%
DJES 502 614,471,71%
BUX23 995,201,67%
WIG 202 930,291,46%
Russian dep.1 748,321,06%
DJI12 455,621,54%
Nasdaq2 801,082,04%
SP5001 331,541,44%
Nikkei 2259 606,821,76%
Futures pe indici
DJES 50 Fut.2 798,210,47%
DJI Fut.11 910,401,14%
Nasdaq Fut.2 242,960,65%
SP500 Fut.1 273,801,20%
Comoditati
Crude Oil109,821,42%
Brent122,641,08%
Gold1 503,990,51%
Cooper428,501,42%
Silver44,922,16%
Coal128,96-0,35%
Forex
EUR/USD1,45241,32%
EUR/GBP0,88520,75%
EUR/CHF1,29400,32%
EUR/PLN3,9641-0,08%
EUR/HUF264,3300-0,64%
EUR/RUB40,77820,59%
EUR/CZK24,19400,11%
PLN/CZK6,10340,17%
HUF/CZK9,15430,73%
RUB/CZK0,5935-0,32%
GBP/CZK27,3310-0,64%
USD/CZK16,6569-1,22%
USD/CHF0,8910-0,98%
USD/JPY82,3500-0,29%
USD/PLN2,7290-1,39%
USD/RUB28,0779-0,82%
USD/GBP0,6094-0,57%

Updated 20.4.2011 16:26

(Atenţie: datele au întârziere)

Azi e 29.4. 2024
New York 11:44
open 04:16
Londra 16:44
closed 15:16
Frankfurt 17:44
closed 15:16
Praga 17:44
closed 15:31
Moscova 19:44
closed 12:16
Tokio 00:44
closed 08:16
cz ru hu pl ro si bg en
CAPITAL PARTNERS a.s. E-mail CAPITAL PARTNERS a.s.

Căutare:  

Stockmarket Google Finance Market Watch