Comentarii

Salariile si pensiile vor reveni la normal în 2015 !

21.6.2010 10:19

Am scris în analiza anterioară că măsurile de austeritate vor trebui menţinute cel puţin până în 2013. Ajustarea fiscală largă de care România are nevoie pentru adoptarea euro în calendarul stabilit presupune ţinte ambiţioase privind reducerea deficitului bugetar. De la 6,8% din PIB în 2010 la 4,4% din PIB în anul 2011, 3,0% din PIB în anul 2012, şi 2,5% din PIB pentru anul 2013.

Declaraţii ulterioare ale autorităţilor arată posibilitatea ca salariile şi pensiile să revină la normal începând cu 1 ianuarie 2011. Iată câteva motive pentru care cred că aceste intenţii sunt pur demagogice:

1. Măsurile de austeritate luate acum nu sunt de ajuns pentru consolidarea fiscală propusă de Guvern nici măcar pentru acest an. Nu mai vorbesc de atingerea ţintei de deficit în 2011, 2012 şi 2013. Consider că acest pachet de austeritate va fi completat şi cu alte măsuri (de exemplu concedieri în sectorul public) pentru a realiza ajustarea fiscală convenită cu FMI si UE.

2. Argumentul autorităţilor privind salariile este incorect. Se afirmă că salariile vor reveni la normal în 2011 pentru că se vor concedia bugetari. Conform ultimei Scrisori de intentie trimise FMI, autorităţile române s-au angajat la reducerea numărului de bugetari la 1.290.000 la începutul lui 2011. Declaraţii ulterioare ale autorităţilor arată intenţia reducerii numărului de bugetari cu circa 170.000 cumulat pentru anii 2010 şi 2011. Aceasta înseamnă aproximativ 0,5% din PIB. Economia netă realizată la buget prin reducerea salariilor, sporurilor, stimulentelor etc cu 25% este de 1 la suta din PIB, conform aceleiasi Scrisori de Intentie. Deci înseamnă că se vor concedia nu 170.000 ci 340.000 de bugetari deci dublu. Sau mai mulţi bugetari daţi afară, pentru ca economia la buget să rămână şi salariile să revină la normal.

3. Argumentul autorităţilor privind salariile este de două ori incorect. Se afirmă că prin intrarea în vigoare a legii unitare a salarizării la 1 ianuarie 2011 se va realiza o economie la buget şi atunci măsura privind tăierea cu 25% ar putea fi relaxată. Greşit. Tot guvernul îşi propune prin legea unitară a salarizării reducerea ponderii cheltuielilor de personal în PIB de la 9,2% în 2009 la 8,5% în 2010 şi până la 7% din PIB în 2015. Ori reducem, ori nu. 

4. Calculul privind revenirea la salariile de acum într-o perioadă scurtă este prost făcut. În Legea Responsabilităţii Fiscale – condiţionalitate FMI – sunt scrise clar regulile prin care vor creşte salariile în viitor. În funcţie de ce venituri se încasează la buget şi în funcţie de creşterea economică. In plus, cheltuielile de personal vor fi plafonate in fiecare an. Păi dacă ne luăm după aceste criterii clare, ne îngrijorăm puţin. Estimările de creştere a PIB real pentru România arată 0,1%  în 2011, 1,5% în 2012 şi 2,8%  în 2013. Deci în perioada 2011-2013 o creştere cumulată de 4,44%. Estimările privind veniturile – optimiste în opinia mea – arată cresterea acestora de la 31,6% din PIB estimat în 2010 la 32,5% din PIB in 2013. Deci nici aici nu prea avem loc în condiţiile în care ne mai aşteaptă şi dobânzi apăsătoare, necesar de finanţare pentru infrastructură, sănătate, învăţământ, etc.

5. Argumentul autorităţilor privind pensiile este incorect. Se afirmă că reducerea pensiilor nu va dura decât până la sfârşitul anului 2010. Că prin intrarea în vigoare a legii unitare a pensiilor se va face o economie netă la buget şi astfel se va compensa tăierea pensiilor în 2011 şi mai departe. Nimic mai fals. Conform Programului de Convergenţă, impactul bugetar al implementării măsurilor de reformă va aduce pe termen mediu (2020-2030) economii la bugetul asigurărilor sociale cuprinse între 0,6% şi 1,5% din PIB, iar pe termen lung (anul 2060) comparativ cu sistemul în vigoare, deficitul sistemului de pensii se va reduce cu circa 4 puncte procentuale. Dar atenţie, aceste economii sunt faţă de scenariul de bază, în care nu s-ar fi aplicat legea unitară a pensiilor. Cu tot cu legea unitară a pensiilor, pilonul 1 este nesustenabil. Ponderea cheltuielilor cu pensiile de asigurări sociale va creşte de la 6,5% din PIB în 2010 la 8,8% din PIB în 2030 şi la 10,6% din PIB în 2060. Deci ne mai trebuie bani în plus. Nu vom scoate bani de aici. Nu avem ce să economisim, se va reduce presiunea de finanţare curentă.

6. Calculul privind revenirea la pensiile de acum la 1 ianuarie 2011 este prost făcut. În Legea Unitară a Pensiilor – condiţionalitate FMI – sunt scrise clar regulile prin care vor creşte pensiile în viitor. De la intrarea în vigoare a legii şi până în anul 2020, punctul de pensie se va majora anual cu 100% rata inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a salariului mediu brut, realizate pe anul precedent. Dacă unul din indicatori are valoare negativă, se utilizează cel cu valoare pozitivă. Aceasta inseamnă in 2011 plus 3,7 la suta din inflaţie (creşterea reala a salariului este estimată la minus 3,8 in 2010). In 2012 pensiile ar trebui să crească cu 3,1 la suta din inflatie (creşterea reala a salariului este estimată la minus 0,3 la suta in 2011). Iar in 2013 plus 2,6 la suta din inflatie si 0,5 la suta, jumatate din cresterea prognozata a castigului salarial real. Deci, in ritmul acesta ajungem la pensiile de acum de abia în 2014-2015.

Analiza mea devine incorectă în următoarele condiţii: Curtea Constituţională declară măsurile de austeritate neconforme sau reînvie pomenile electorale sau se rupe acordul cu FMI şi CE sau se iau măsuri atât de corente dpdv macro încât apare un spaţiu fiscal îndestulător sau îşi revine sectorul privat mult mai rapid decât se estimează.  Sincer, nu cred în niciuna dintre opţiunile enumerate.

Alte comentarii