Comentarii
FMI: Banii vin dacă Guvernul va plăti datorii de 2 mld. lei către firme
4.8.2010 10:54
România va primi următoarea tranşă de bani de la Fondul Monetar Internaţional de 900 de milioane de euro, doar dacă va plăti arierate în valoare de 2 miliarde de lei. Este concluzia celei de-a cincea misiuni de evaluare făcută de instituţia internaţională în ţara noastră. Citeşte concluziile experţilor FMI după încheierea misiunii de evaluare
Creşterea economică a fost pozitivă în al doilea trimestru din 2010, dar va reveni pe scădere în trimestrul III. Rămân provocări legate de reformarea finanţelor publice. Un sector publicmai suplu va permite salarii mai bune pentru funcţionari. Programul fiscal ramane cel agreat atat pentru acest an cat si în 2011. Acest lucru se datoreaza efortului extraordinar de ajustare a autoritatilor romane. Am fost impresonati de hotararea cu care autoritatile au fost decise sa rezolve dificultatile fiscale.", a declarat Jeffrey Franks la conferinţa de presă în care delegaţia FMI şi-a prezentat concluziile privind misiunea de evaluare a economiei româneşti.
Boardul FMI va aproba eliberarea următoarei tranşe de 914 milioane euro din acordul stand-by după ce autorităţile române vor îndeplini precondiţiile stabilite, printre care şi plata a 2 miliarde lei în contul arieratelor statului.
"La nivel de experţi am costatat că performanţele la finele lunii iunie sunt bune iar programele sunt adecvate atingerii ţintelor majore din program. Odată ce autorităţile române vor realiza precondiţiile boardul FMI se va reuni şi se va aproba eliberarea tranşei de 914 milioane euro (...) Evaluarea noastră arată că toate criteriile au fost îndeplinite, cu excepţia arieratelor, ţintă care a fost ratată şi până acum. (…) Din nefericire soldul arieratelor nu s-a micşorat. Ca acţiune ce trebuie îndeplinită înainte ca reviziuirea acordului să fie aprobată de Board, Guvernul trebuie să plătească 1,9 – 2 miliarde de lei din arierate", a spus Franks.
Şeful delegaţiei, Jeffrey Franks, spune că guvernul de la Bucureşti a făcut progrese importante în implementarea măsurilor de reducere a cheltuielilor, însă e nevoie de o accelerare majoră a absorbţiei fondurilor europene.
Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială au virat mai mult de jumătate din banii prevăzuţi în pachetul de finanţare a României.
Mai exact, 10,7 miliarde de euro de la Fondul Monetar Internaţional, 2,5 miliarde de la Comisia Europeană şi 300 de milioane de la Banca Mondială.
România a primit cinci tranşe de la Fondul Monetar Internaţional şi două de la Comisia Europeană. În total, FMI, Bruxelles-ul şi Banca Mondială au împrumutat România cu mai bine de 13 miliarde de euro. Mai avem de primit fonduri importante de 2,5 miliarde de euro de la COmisia Europeană pentru Trezoreria statului şi încă aproape trei miliarde de la Fondul Monetar, care se vor duce în visteria Băncii Naţionale a României.
Acordul de-acum merge bine, dar istoria relaţiilor dintre România şi FMI nu arată deloc la fel. Din 1990 până în prezent, ţara noastră a încheiat opt acorduri cu FMI, inclusiv cel parafat în 2009. Dintre acestea doar unul a fost finalizat cu succes: de cele mai multe ori, acordurile se rupeau după ce intra prima tranşă. Acum, analiştii nu mai văd riscul ruperii acordului cu Fondul Monetar, mai ales în condiţiile în care România pare să fi învăţat din greşelile vecinilor.
Cum stăm cu ţintele FMI
România se află în acest moment în cea mai grea parte a consolidării fiscale, după ce în 2009, reformele s-au dovedit insuficiente pentru a ţine în frâu deficitul bugetar. Ca să se apropie de cerinţele FMI, autorităţile au fost nevoite să ia decizii grele: au tăiat salariile bugetarilor şi au majorat taxele.
Deficitul bugetar al României a urcat anul trecut la 7,4% din produsul intern brut, după metodologia pe cash, după ce în 2008 s-a situat la peste 5%.
După metodologia ESA 95 a Comisiei Europene, România şi-a ratat ţinta de deficit, în contextul majorării arieratelor, cum a făcut, de altfel, sistematic la aproape toate evaluările.
Ţinta de deficit bugetara fost ratată pentru primul trimestru din 2010, reiese din documentele FMI. Iar cum decalajul dintre încasări şi cheltuieli era tot mai mare, autorităţile au fost obligate să ia măsuri dure la jumătatea acestui an, precum creşterea TVA şi tăierea cu un sfert a salariilor bugetarilor.
Pe planul reformelor legislative, statul a luat câteva hotărâri importante, precum înfiinţarea consiliului fiscal independent de analiză a politicilor guvernamentale, precum şi conturarea legii unice a salarizării şi a legii pensiilor. Aceste două legi, însă, trebuie implementate până în septembrie, la cererea Fondului Monetar, pentru a putea stabiliza măcar parţial bugetul anul viitor.
FMI a mai cerut, de asemenea, pentru această toamnă, aplicarea unei reforme instituţionale pentru a reduce riscurile fiscale ale administraţiilor publice locale. În plus, FMI vrea o reformă administrativă a taxelor pentru persoanele bogate din România, cu termen propus de aplicare din noiembrie 2010. Toate aceste măsuri ar urma să reducă deficitul bugetar al României la 6,8% din PIB în acest an şi 4,4% anul viitor.
Pe cine a mai creditat FMI în regiune
Nu numai România a bătut la uşa Fondului Monetar Internaţional. Ungaria a fost prima din Uniunea Europeană şi au urmat şi alte ţări din Europa: Ucraina, Letonia şi Serbia. Chiar şi Letonia, singura ţară din Uniune care a evitat recesiunea, a cerut un acord de tip preventiv.
În toamna lui 2008, criza financiară începea să se transmită tot mai puternic şi în economia reală. În aceste condiţii, Fondul Monetar şi-a recâştigat influenţa pierdută în anii precedenţi, când oferise foarte puţine împrumuturi. Iar ţările emergente din estul Europei au fost considerate printre cele mai vulnerabile. În aceste condiţii, FMI a oferit pachete de finanţare în valoare totală de aproape 50 de miliarde de euro în această regiune.
Principalii beneficiari au fost România, Ungaria, Ucraina, Letonia şi Serbia. Cifra nu include şi acordul preventiv încheiat de Polonia în valoare de 15 miliarde de euro, care tocmai a fost reînnoit recent.
Statisticile oficiale arată, pe de altă parte, că România a avut cel mai mare acord stand-by din Uniunea Europeană. Este cunoscut faptul că România nu a primit la timp unele tranşe, însă nici în rândul celorlalte ţări din regiune, drumul reformelor nu a fost unul lin. Letonia s-a trezit cu o tranşă îngheţată, după ce experţii de la Washigton au fost nemulţumiţi de stadiul reformelor şi ajustărilor fiscale. În Ungaria, executivul de la Budapesta a realizat o serie de reforme dure de ajustare în 2009, care au inclus majorarea TVA şi scăderi de cheltuieli bugetare. Din această cauză, alegerile parlamentare au fost câştigate de partidul de centru-dreapta condus de Viktor Orban, care a promis o serie de măsuri populiste.
De altfel, acesta a şi renunţat recent la acordul cu FMI, argumentând că Ungaria poate face şi singură ajustările potrivite. Pentru moment, Ungaria nu mai are nevoie de ştampila de aprobare a FMI, fiindcă măsurile dure au fost luate în 2009, însă dacă bugetul va derapa din nou, Budapesta s-ar putea întoarce imediat la uşa Fondului Monetar.
FMI: PIB-ul României va scădea cu 1,9% în 2010 Acum 1h si 20 minute
FMI a revizuit în jos de creştere economică pentru 2010. România va avea o contracţie de 1,9% în 2010, urmând ca în 2011 economia României să crească cu 1,5-2%. Declaraţiile aparţin şefului misiunii FMI în România, Jeffrey Franks.
FMI a negociat cu Guvernul să acopere arieratele cu 2 miliarde lei în domeniul sănătăţii Acum 1h si 19 minute
Fondul Monetar Internaţional (FMI) a negociat cu Guvernul să acopere arieratele în domeniul sănătăţii cu 2 miliarde lei, în condiţiile în care această ţintă privind arieratele nu a fost îndeplinită la această evaluare, dar nici la evaluările anteriore, a declarat şeful delegaţiei FMI,Jeffrey Franks.
"Conform evaluărilor noastre preliminare, toate ţintele au fost îndeplinite, mai puţin arieratele pentru 2010. Această ţintă a fost ratată la toate evaluările de până acum. În rundele trecute de evaluare am cerut o derogare. S-au făcut unele progrese, s-au făcut unele îmbunătăţiri în ce priveşte arieratele finanţelor publice locale. Stocul de arierate nu a scăzut din păcate. Vrem să vedem acoperirea semnificativă a arieratelor în următoarea perioadă", a declarat şeful delegaţiei FMI în România, Jeffrey Franks.
"Nu avem cifre în ce priveşte volumul arieratelor până acum. În ce priveşte distribuţia, jumătate dintre acestea sunt la autorităţile locale şi jumătate la cele centrale. Cele mai multe sunt în domeniul sănătăţii", a explicat Franks. (NEWSIN)
Franks, FMI: Majorarea TVA nu va înăspri politica monetară. Efectele se vor disipa în a doua parte din 2011 Acum 1h si 19 minute
BNR nu trebuie să înăsprească politica monetară după majorarea TVA de la 19 la 24%, întrucât efectele vor fi temporare şi se vor disipa în a doua parte a anului 2011, dar banca centrală trebuie să rămână "vigilentă", a spus şeful misiunii FMI de evaluare a acordului cu România, Jeffrey Franks.
"Creşterea TVA va avea un efect temporar asupra inflaţiei, dar ne aşteptăm ca aceste efecte să se disipeze în a doua parte a anului 2011. Nu cred că politica monetară necesită o înăsprire din cauza majorării TVA. BNR trebuie să rămână vigilentă asurpa efectelor de runda a doua", a spus Franks.
El a arătat că în condiţii de recesiune, efectele de runda a doua din creşterea unei taxe precum TVA se propagă într-o mai mică măsură.
Guvernul a decis la finele lunii iunie să crească TVA de la 19% la 24%, după ce Curtea Constituţională a stopat tăierea pensiilor cu 15%.
Imediat, în şedinţa din 30 iunie, CA al BNR a stopat scăderea dobânzii de politică monetară, anunţând totodată trecerea la o gestionare "fermă" a lichidităţii din sistemul bancar.
La începutul lunii iulie, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat că rata inflaţiei se va plasa în jurul valorii de 8% potrivit ultimelor evaluări. Totodată, Consiliul Director al FMI a aprobat revizuirea ţintei de inflaţie pentru acest an stabilită în acordul stand-by încheiat cu România, de la 3,5% la 7,9%, după creşterea TVA de la 19% la 24%.
Ţinta de inflaţie a BNR pentru acest an este de 3,5% plus/minus un punct procentual.
Franks, FMI: Bugetari mai puţini, salarii mai bune pentru funcţionari Acum 1h si 18 minute
Şeful misiunii FMI a precizat că există în continuare provocări legate de reformarea finanţelor publice şi că un sistem public mai suplu va permite salarii mai bune pentru funcţionari. Reforma sistemului de salarizare în domeniul public va fi aprobată în 2-3 luni, a mai adăugat Franks.
Comisia Europeană ne trimite banii în septembrie Acum 1h si 14 minute
România a îndeplinit toate criteriile şi condiţiile pentru eliberarea următoarei tranşe de la Comisia Europeană, a declarat, miercuri, Laurent Moulin, oficial al Comisiei Europene, la conferinţa comună cu FMI şi Banca Mondială.
Astfel, a treia tranşă, de 1,15 miliarde euro, din împrumutul acordat de UE României va fi acordată în luna septembrie.
Prima tranşă de la UE, în valoare de 1,5 miliarde de euro, a fost acordată în luna iulie 2009, iar a doua, de un miliard de euro, în martie 2010.
Franks: Voi cere Board-ului FMI o nouă amânare privind arieratele Acum 1h si 4 minute
"Nivelul arieratelor nu a scăzut. Programul arieratelor nu a fost respectat în trimestrul al II-lea. Jumătate din arierate sunt la nivel central, jumătate la nivel local. Voi cere board-ului o nouă amânare în privinţa arieratelor", a delcarat Jeffrey Franks.
FMI: România va atinge ţinta de deficit în 2011 dacă va menţine măsurile de austeritate Acum 50 minute
România va atinge ţinta de deficit bugetar pentru anul viitor, de 4,4% din PIB, fără măsuri suplimentare, dacă cele luate în acest an vor fi menţinute şi în 2011, a declarat miercuri şeful misiunii FMI de evaluare a acordului cu România, Jeffrey Franks.
"Dacă România va menţine actualele măsuri şi pe parcursul anului viitor nu va fi nevoie de măsuri suplimentare pentru a atinge ţinta de deficit bugetar, de 4,4% din PIB. Cu toate acestea, trebuie să avem un control ferm asupra cheltuielilor publice", a spus Franks la conferinţa comună cu CE şi Banca Mondială.
Printre măsurile adoptate de Guvern pentru atingerea ţintei de deficit bugetar în acest an se numără reducerea salariilor din sectorul bugetar cu 25% şi majorarea TVA de la 19% la 24%.
Franks: Este prematur ca Guvernul să ia o decizie privind un nou acord Acum 26 minute
Şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, consideră că este prematur ca Guvernul României să ia o decizie privind încheierea unui nou acord cu instituţia financiară internaţională, întrucât oportunitatea unui alt aranjament depinde şi de cum evoluează economia în următoarele şase luni.
"În mod clar este o decizie a guvernului României (în ceea ce priveşte un nou acord – n.r.). Este prematur să luaţi această decizie acum”, a spus Franks.
El a precizat că pentru fundamentarea unei asemenea decizii este bine să se vadă cum evoluează economia în următoarele şase luni.
Franks a reiterat că există investitori străini care urmăresc îndeaproape politicile implementate într-o ţară şi predictibilitatea politicilor, iar FMI este privit ca un garant.
"Indepent dacă România are nevoie de bani, FMI ar putea reprezenta o «ştampilă de aprobare»", a continuat Franks. El a mai spus că FMI nu sprijină un anumit Guvern, ci are în vedere doar implementarea politicilor agreate.
Alte comentarii
